A mai trecut o săptămână...O săptămână care m-a facut să realizez ca oamenii din jurul meu se schimbă.Se schimbă pentru că ceilalţi sunt altfel.In fiecare zi ei sunt altcumva pentru că şi ceilalţi sunt altfel.
Un drum spre casă ce durează treizeci de minute şi 'inspecţia' unui autobuz plin,m-au făcut să realizez că eu nu pot să fiu ca ei. Toţi aveau chipurile triste . Puteai observa cu uşurinţa câte probleme au. Toţi asteptau probabil să ajungă acasă cât mai repede.Se uitau din două in două minute la ceas...Timpul pentru ei este preţios.Pentru mine nu contează. La coborâre toţi se îngrămădeau şi drumul spre casa era mai mult o fugă. Nu realizau pe unde calcă,nu auzeau nimic,parca erau ghidaţi. Eu însă mergeam încet şi observam aceste lucruri.
MORALA? "Îţi petreci cea mai mare parte a vieţii făcând ce nu trebuie, iar o bună parte a ei, nefăcând nimic, toată viaţa te-ai preocupat de cu totul altceva decat ceea ce ar fi trebuit." (Lucius Annaeus Seneca)
Te uiti la ei si iti spui: "Cu mine n-o sa se intample niciodata asa!" Te intrebi: "Nu?"...
ReplyDeletemi-am spus ca eu sunt altfel si atat.:)
ReplyDeletenu stiu daca ai observat dar oamenii din autobuz zici ca se urca in autobuzul groazei.sunt speriati,tristi,gata sa omoare pentru un loc pe scaun si gata sa ii linseze pe controlori atunci cand sunt prinsi ca nu au bilet.