as vrea sa respir sub apa

apa. 

din dus iese abur si parca ma simt ca in lagar si pentru un moment ma panichez. ma panichez dar imi trece la fel de repede pentru ca vine si apa si simt cum imi umple porii. imi inunda sufletul, ma schilodeste cu debitul ei si ma las dusa de picaturi. simt cum se scurg ideile rele si imaginile nu tocmai crestine. simt pana in maduva spinarii ca ma judec si ma purific. 

nu vreau sa ma privesc. e suficient cat ma judeca apa si sa imi atinge fiecare colt si umbra de piele. devine grea si spuma se duce. ma scufund si imi aud gandurile ce se decanteaza pe fundul cazii. aud zgomotul de televizor de la vecini prin gura de aerisire. cateodata ma simt auzita dar nu sunt - "doar e ultimul etaj", imi spun, "gandurile urca la fel ca spiritul". nu tanjesc dupa burete, dupa un anume sapun. apa e cea care ma usuca de tot. imi intra pe sub unghii si se loveste de peretii pleoapelor. 


ies. vad cum pielea se strange pe mine si redevin om. prosopul de o culoare prost aleasa e moale. e normal, doar rozul e o culoare moale, cica. il leg in jurul bustului si sterg ogllinda de aburi. asta e ritualul meu. atat. arunc prosopul si trag hainele largi pe mine si instant apar pete de apa. imi place , vizual vorbind, pentru ca ai impresia ca totul porneste din mine, ca si cum as fi fost impuscata si incet.. se pateaza tricoul. 


prefer tricourile lungi si largi. nu vreau sa imi atinga corpul si-asa mic. vreau sa respir si sa ma arunc in asternuturile verzi si sa ascult...

sa te aud pe tine, sa iti sorb fiecare respiratie si fiecare pauza. sa traiesc cu tine ce imi spui si poate am sa reusesc sa te si ascult. 

da, te-am auzit, te aud si te voi auzi, promit. si dupa am sa ascult, ascult, ascult...

parca nici eu nu ma mai aud, dar ascult...

bule de sclipici *

trebuia sa ajung si la asta..doar e timpul.

nu sunt trista sau ceva, pur si simplu nu cred in spiritul craciunului. nu cred in cadouri date cuiva doar pentru ca esti in post si na, trebuie sa iti speli injuraturile, noptile petrecute nu acasa , bauturile dubioase , pe 23 sau 24 decembrie si, daca tot te simti mai bun, dai niste bani pe cacaturi. oamenii sunt ipocriti de sarbatori. nu imi ura "sarbatori fericite" , nu imi ura nici de rau si nici de bine. prefer sa zac in ignoranta mea..prefer sa trimit un mesaj sec tuturor doar pentru ca presiunea e mare. nu..e si mai rau daca ma suni. "vreau sa iti urez PE ACEASTA CALE bla bla bla". FUCK YOU HARD!! pe aceasta cale??? serios?

prea dramatic? eu zic ca nu.
lumea ar spune ca fac parte din gasca haterilor. ei bine..sugeti in continuare din paiele voastre fandosite ce stau in paharele de pe tejgheaua clubului select. prefer sa beau vin si sa ma uit la un film prost. da, singura. te-ai mirat suficient?

cad din cerul meu in cerul tau si dupa ma izbesc de zapada rece numita realitate. ma trezesc cu o durere groaznica de cap..dar e bine, macar simt ceva si realizez ca inca mai sunt capabila de a simti. atat pot azi.. atat pot sa dau din ignoranta mea. poate zapada va spala si creierele gri de pe asfaltul uscat calcat de atatia oameni in picioare ce n-au un scop... atat. oh, si zapada roza de sange va fi material de fotografii. iubesc fotografii, iubesc tot ce poate fi pastrat, inchis etans si tinut sub perna.



oh..si iubesc sclipiciul. e singurul lucru pe care il pot accepta. 

judecata

cateodata iubim sa iubim.

nu vrei sa faci asta. nu vrei sa te vezi calcat in picioare de norii al caror cer e confuzia. nu vrei sa te vezi izbit de cactus inutil ce sta in mijlocul desertului. 

aici oare sa intervina si dorinta mea cretina de a lipsi de la orele in care constiinta mea lucreaza? poate ca da, poate ca nu. 

nu pot sa iti definesc bataile inimii si, daca stau bine sa ma gandesc, nici nu-mi pasa. ma pierd in ganduri si fac legaturi cu viitorul inexistent. cateodata gresesc ca ma gandesc ca sunt invincibila, ca pot sa gasesc solutii la orice. in secunda trei ma gandesc la cei pe care ii iubesc si devin cel mai firav om de pe Pamant. nu e gresit sa spun ca oamenii rup din mine si unii uita sa imi lipeasca la loc o alta bucatica. si uite-asa ma pierd pe mine. si prezenta unor oameni ma termina psihic. oamenii din autobuz ar trebui sa isi vada de integramele lor si sa nu judece cu privirea prezenta noastra. sa isi vada de covrig si de mutra alba cu o pata rosie pe buze ce intra in contrast cu sufletul negru. 

nici nu vreau sa vad oameni idioti, analfabeti, paraziti, irespirabili si reci. 
vreau timp. cer timp sa ma cunosc. 

ce oameni cretini suntem(no offence)! jumatate din viata ne cautam pe noi si ne cautam valorile si abia dupa traim linisiti cativa ani. cer timp!! cer sa ma cunosc. nu vreau sa mut aerul din stanga-n dreapta si suturi in cur. vreau tinta! vreau scopul in sine , vreau regulile jocului, vreau constiinta...

sigur mi-ai numarat toti porii?? sigur imi cunosti gandurile? sigur ma cunosti de iti dai cu parerea? ma fac in parera si astept sa iti reamintesti cine ai fost si ce vrei!!!

vantul ma formeaza

toti ne simtim la fel. toti traim aceleasi sentimente vechi de mii de ani. nimic nu e nou. nici macar durerea nu e alta. nimic din noi nu e nou. trebuie sa cunosti ca sa simti, trebuie sa crezi ca sa vrei, trebuie sa, sa, sa..

si totul devine atat de familiar, monoton, imprecis, inexact. NU! refuz sa resuscitez ceva ce nu pot sa duc pana la capat, ce nu pot sa tin in viata. asa fac cu plantele. prefer orice planta infecta ce nu imi cere apa. NU!! nu o sa ii pun apa si nici nu cred ca o sa pun vreodata. 

e un haos organizanizat* la mine-n cap. ma inteleg si dupa ma panichez si prefer sa imi dezleg creierul din lesa si sa il las sa zburde pe bulevardul unui alt creier. prefer sa imi sun filosoful si sa imi dea sfaturi pe care nimeni nu poate sa mi le dea. NU!! experienta de viata pute. nu iti spune nimic. am nevoie de un analizator critic care sa ma faca sa plang si sa realizez adevarul. NU!! nu vreau sa ma menajezi cu vorbe luate din raiul vorbelor. iti dau cu ele peste nas si ti le infig in ureche.

nimeni nu mai este sincer. oamenii mi-au spus ca doare. asa si? ce nu te doare in viata asta? pana si placerea este durere si pana si iubirea doare. simt cum inima bate puternic si sangele iti ataca venele cu o putere de neimaginat. zic. imi imaginez. nu de alta, dar nu am simtit asta niciodata. asa as vrea sa cred ca inseamna sa iubesti. dar ce spun eu...ma doare pana si imaginatia. 

cerul e gri dar mie imi place. e prea devreme. e ziua afara. nu gandesc cu ar trebui. seara imi va inunda oasele si imi voi regasi spiritul. pana diseara o sa ascult cum vantul imi erodeaza sufletul. e frig. prea frig. si vine din interior se pare. 

sa urlu de durere?

SFAT: citeste cu voce tare randurile asternute mai jos.


1. de ce? de ce, ce?  

-nimeni nu va raspunde intrebarii tale. Dar eu stiu sa iti raspund la una singura: da, trebuie sa iti faci o viata care se va termina ca un rahat. (nu, nu o sa imi cer scuze de exprimare.) 

2. cat poti sa suporti? sa suport mirosul sau ce?   

-citesti vietile oamenilor, adevarati sau falsi, ai vrea si tu si stii ca nu se poate. Iti faci un ideal din tot si cauti acel ideal de cacat. Nu cred ca altii se satura sa consume idealurile tampite* impuse de societate pentru ca na, li se par normale - exact asa cum te obisnuiesti cu mirosul imbacsit din autobuz. 

* si da, idealul meu e altul. 

3. poti? sa pot ce?

- sa traiesti in lumea asta de tot caramelul, sa te uiti in stanga si dupa aceea in dreapta si sa realizezi ca tot ce poti sa oferi este un zambet si o informatie.
-sa vezi ca singur nu poti sa muti muntii. si stii care e prostia? noi nici nu vrem sa ii mutam, ci e doar o ambitie idioata. e un fel de aripa smulsa din ultima victima - o musca ce ti-a stat pe buze pentru o ora si o pastrezi ca sa vezi ca ai putut sa ajungi sa faci ce ti-ai propus si sa iti dai seama mai tarziu ca, cel mai probabil, nu te-a ajutat cu nimic. nici aripa si nici musca.

4.vrei sa stii? sa stiu ce? 

- ca nu o sa poti sa "dezbraci" pana la nerv. nu o sa o/il cunosti niciodata asa cum se stie ea/el. dar poate eu pot. ingamfare? poate. realism? cel mai probabil. autoconvingere pentru cresterea stimei de sine? 110%. 

5. am intrebari!!

- vrei un raspuns? nu te-ai simtit niciodata depasit, neindragostit, infectat de lipsa ratiunii pana in maduva oaselor, idiot, neputincios, lipsit de putere, indecis, cretin, impulsiv, necredincios chiar toate deodata? si tu?     nu?   sigur? oare sa iti spun ca eu da? 

6. raspuns!!

-da, eu da. asa ma simt acum.

7. inca mai am nelamuriri. cred ca o sa scriu si dupa jumatate de ora. 

[-musca nu este o musca. este un om si reprezentarea lui in capul meu este musca. musca nu iti vorbeste , ci te bazaie seara si te face sa te trezesti din betia somnului, te face sa o omori si urmatoarea zi o ierti si te ierti , desi inca esti iritat ca nu ai putut s-o iei si s-o sufoci intr-un borcan.-]



 

inceput de sfarsit si sfarsit de inceput.

urasc unele reguli.cateodata mi se pune pata si incep sa le incalc. da,d-aia nu scriu cu litera mare la inceputul propozitiei acum.poate o sa scriu pe parcurs. nu stiu. ma rog. incep.

~Andrei- nume random.fals. dar persoana din povestea mea ce poarta acest nume e cat se poate de reala. din pacate sau nu!! nu stiu inca! :| 

~Patricia- sora mea de... lasa ca stie ea ce fel se sora mi-e

~Claudiu-(poate brother-in-law pe facebook.ma mai gandesc.)in general mi-e tovaras :)

~Viorel- cel care s-a ingrijorat de mine. fratiorul meu.

~Oameni(Cata,Mircea,unii de la H,de la B,fosti vianisti,tipa,tip,stalkeri etc etc)

~ ALEXANDRU-omu' meu de baza..practic salvarea mea

Ursus evolution. Piata Constitutiei. Lume. Bere. Alune. Colegi. Distractie. 

1. Patricia si eu in 381,absorbite de comentarea unei convorbiri , uitam sa coboram la Unirii unde trebuia sa ne intalnim cu Claudiu. Eh..coboram noi,o luam pe jos pana la Unirii,comentand aceeasi convorbire(stiu..lunga era convorbirea aia),ajungem la mec ,vine si Claudiu. NEXT STOP: Ursus revolution.

2. Ursus evolution,P-ta Constitutiei,nebunie. Vedem oameni asezati in sir indian in fata a doua casute.Ne orientam si, .. mda..sirul indian(tin sa mentionez ca India are acum o populatie de 1,21 mld..intelegeti aluzia,nu? :)) )era pentru jetoanele de bere. Da,acum se explica numarul mare de oameni. Luam jetoanele,mergem sa ne luam bere,ne intalnim cu oameni(asa am stabilit sa ii numesc) ,radem,glumim,dar incepe E.M.I.L. Nebunie,cantam in cor,mai cade berea din pahare ca de,asa e cand dansezi cu berea-n mana. Luam o pauza,facem poze,mai glumim,mai o bere. Vita de vie-alta nebunie.Parazitii-si mai nebunie. Claudiu: "stii,nu,ca ce canta ei acolo,cam e instigare la violenta.". Eu(sec): ":)) da,oarecum.dar nu e cazul aici.". Eu vin cu ideea de a pleca pe lipscani. Patricia si cu Claudiu,sunt de acord. 

3.Oktoberfest Pub

pana la oktober,incercam noi la Fredo..ciu-ciu.toate mesele rezervate.plecam. Claudiu: "hai frate in oktober" Noi: "HAI!".

 Ajungem,vedem fete cunoscute(adica vianisti),Patricia si cu Claudiu isi iau cate o bere, eu: limonada la litru. :))

Nu mai stiu cum am ajuns la povestea cu Andrei. Mareee persoana Andrei asta. Din una-n alta,deci,ajungem la el. Patricia imi spune sa ii zic lui Claudiu tot despre el (tinand cont ca ea stie tot). Incep eu sa vorbesc si ii povestesc despre "noi" (adica eu si Andrei). 

EU: -Nu stiu frate..nu suport sa nu imi stiu locul in viata unui om,adica in viata lui Andrei,sa nu te iau pe la Ploiesti. Na,acum stii si cum il cheama. Asaaa..adica pe scurt: ce sunt pentru el. A fost ceva? Daca a fost,de ce nu mai e acum? Adica da,stiu,mi-am facut oarecum planuri,care ulterior mi-au fost spulberate de activitatea pe facebook.

CLAUDIU: - A ta?

EU: - Nu ba,nu a mea. Lasa-ma sa termin. ''Io'' am fost de vina? El a fost de vina? Nu vreau sa dau vina pe el,asa ca o sa zic ca poate eu am fost de vina.

 PATRICIA: -PAI TU! Daca nu ai facut ce trebuia atunci joi.

EU:-Da,eu si tupeu'... Cand e pentru altul,da, dar cand vine vorba de mine,ma inrosesc si pana mea..ma pierd,devin timida. 

(imi suna telefonul-mama)

 MAMA: Unde esti? 

EU: bla bla....statie la coltea..cu Patri..DA..DA..stiu..da..te sun..da..da...da.AHAAA..am inteles.pa.

CLAUDIU(??): -Cine?

EU: Mama.Gata fratilor,v-am pupat..plec. Acasa cu mine,sunt sigura.Mama face fitze ca de,stiti voi,scenarii a la stirile de la ora 5.(ora 10:30 cred..habar n-am..ceasu era stricat..telefonul prin geanta)

PATRICIA SI CLAUDIU: Bine..pa..pa.Ne auzim,facebook alea.

EU: Aha.da.pa.

si aici incepe aventura: da-i Carmen si alearga pe lipscani sa nu pierzi 783-ul :)) Ajung in statie ,vine 783-ul. Urc.. Ma miram eu ca eram cam gol,dar de.. Imi scot castile,pana mea..absorbita de muzica,dar totusi atenta la drum,vad ca o ia dubios pe alta ruta. Il intreb pe sofer unde pana mea merge.

SOFERUL:-Pai,domnisoara,ma retrag.Nu ai vazut ca sus scrie ca ma retrag? aa..stai, te-ai uitat jos pe parbriz..aaa..inteleg."

EU: -OHHH..FUCKITY FUCK FUCK.

SOFERUL: Deci,te las aici si iei 783-ul care pleaca in juma de ora spre Unirii si de acolo iei alt 783,p-ala de noapte,si ajungi in otopeni sa stii,cam pe la 1.

EU: OKK..NU! NU E BINE! 

Ma uit in jurul meu..pustietate..in stanga-camp,in dreapta-autobuze. Praful se ridicase din cauza autobuzului care intrase cu viteza in autobaza. In the middle of the night.PARDON. in the middle of NOWHERE.   PANICAAAA!!

URGENT l-am sunat pe Alexandru (care era la mama naibii,prin nu stiu ce parte a Ilfovului,oricum,total opus de locul unde ma aflam eu) sa vina sa ma ia. ASAP. I-am explicat unde sunt. Putea sa vina sa ma ia de la unirii,dar nu,nu mai mergeam cu 783-ul iar spre unirii,deci am convenit sa vina sa ma ia de la autobaza Pipera. :)) 

Pana una-alta.. o sun pe mama..tipete: "UNDE ESTI? LA ORA 11:45. LA MAMA NAIBII IN PIPERA.CE CAUTI ACOLOO?? CUM AI REUSIT? VINE ALEXANDRU? BINE,bine.. ma sunati cand AJUNGETI ACASA. Imediat Carmen,nu dupa juma de ora. OK??? "

[AH,intre timp,am uitat sa va spun,soferul m-a dus intr-o ghereta si m-a predat unei femei care taxa foile de parcurs ale soferilor,sa am unde sa stau pana venea Alexandru.] 

EVRIKA!! Ma suna Alexandru. Urc in masina si acasa nu noi.)

Viorel imi da mesaj dupa ce imi vede statusul de pe facebook(dat din ghereta :)) ) : "Carmen,esti ok? Cum dracu ai ajuns acolo? :)) Vine cineva sa te ia?" ma rog..l-am sunat si i-am povestit tot si am ras si.. etc.

Cam asta e povestea.. plina de peripetii si mai ales,de ganduri si de sfaturi de la Patricia si Claudiu in legatura cu Andrei. Si cu mine. Si cu "noi". :))  

am revenit,nu ca ar mai exista cineva prin zona :))